Un sat englezesc fermecator in inima regiunii Cotswolds.

Satul Bourton-on-the-Water este cunoscut pentru pitorescul sau High Street, inconjurat de verdeata si raul Windrush care trece prin el. Raul este traversat de cinci poduri de piatra arcuite, joase. Acestea au fost construite intre 1654 si 1953, ducand la supranumele de "Venetia din Cotswolds".

Satul are adesea mai multi vizitatori decat rezidentii in timpul perioadelor de varf ale sezonului turistic. Aproximativ 300.000 de vizitatori ajung in fiecare an in comparatie cu mai putin de 3.500 de rezidenti permanenti.

Hoteluri recomandate in zona

Bourton are o serie de atractii turistice:

  • Modelul Satului este o replica 1: 9 a satului si include un model al modelului satului in sine (un model intr-un model). A fost construita de mesteri locali in anii 1930 si a fost deschisa in 1937.
  • Miniatura de cale ferata
  • Muzeul Cotswold Motoring
  • Birdland Park and Gardens, care are o colectie de pasari, de la pinguini prin papagali pana la pasari (pasari) si un iaz mare plin de somon care poate fi hranit de catre public. Exista afisaje de pasari de prada si o demonstratie de hranire cu pinguini
  • Dragonfly Maze, proiectat de Kit Williams
  • In a patra duminica a fiecarei luni, exista o piata a fermierilor

Oaza de verdeata in mijlocul orasului

Parcul IOR actualmente Parcul Alexandru Ioan Cuza este situat in partea central-estica a Bucurestiului, in sectorul 3, in perimetrul delimitat de strazile Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Campia Libertatii, C-tin Brancusi, Baba Novac si Nicolae Grigorescu.

Cu o suprafata de aproximativ 85 ha, este unul dintre cele mai mari parcuri din Bucuresti. Amenajarea parcului a inceput in 1965 si s-a terminat cinci ani mai tarziu.

In parc se afla Lacul Titan, un lac de origine naturala despartit de podul Liviu Rebreanu in doua segmente, numite Lacul Titan 1 si Lacul Titan 2. Pe lac exista cinci insule, numite „Insula Pensionarilor”, „Insula Artelor”, „Insula Cainilor”, „Insula Pescarilor” si „Insula Ratelor”.

In urma cu ani buni, cel mai inalt deal din parcul Alexandru Ioan Cuza era, de fapt, o insula. Locurile prin care se pot plimba oamenii astazi pe gazon erau in urma cu zeci de ani, acoperite cu apa.

 

Sinaia - locul vacantelor visate

Zona des impadurita de pe Valea Prahovei in care se afla azi orasul Sinaia era nelocuita in secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit in padurea virgina de aici, aflata la poalele Bucegilor, fiind calugarii manastirii Sinaia, ctitorita intre 1690-1695 de catre marele spatar Mihai Cantacuzino, precum si niste scutelnici care se ocupau cu paza manastirii si cultivarea mosiilor acesteia. Orasul a luat numele manastirii, iar manastirea a fost denumita asa dupa calatoria spatarului la Manastirea Sfanta Ecaterina din peninsula Sinai.

La inceputul secolului al XIX-lea, intreaga Vale a Prahovei era organizata ca o singura comuna, denumita Podul Neagului, cuprinzand intreaga vale, de la Predeal la Posada. In 1864 catunele Posada si Podul Neagului au fost alipite comunei Comarnic.

La 5 august 1866 principele Carol I al Romaniei a ajuns la Manastirea Sinaia, situata pe atunci in comuna Podul Neagului. Acesta s-a implicat in organizarea regiunii si, in 1874, catunele ramase in afara comunei Comarnic au primit numele de Sinaia, o comuna cu resedința la Busteni. Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atesta ca resedința comunei Podul Neagului a fost mutata la Sinaia, care si-a primit astfel numele in acel an (de la cel al Manastirii Sinaia, al carei nume provine la randul sau de la cel al Muntelui Sinai).

In orasul Sinaia se afla unsprezece monumente istorice de arhitectura de interes național: Cazinoul Sinaia (1912–1913); Hotelul Caraiman (1911); vila Alina Stirbei (1875, astazi Circumscripția Financiara Sinaia); vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi intre 1918–1939); ansamblul garii Sinaia, format din gara regala (1870) si gara de calatori (1930–1940); casa istoricului Nicolae Iorga (1918); Hotel „Furnica” (sfarsitul secolului al XIX-lea); Hotel „Palace” (1911–1912); vila Take Ionescu (inceputul secolului al XX-lea); casa compozitorului George Enescu (1923–1926); manastirea Sinaia (1690–1695), ansamblu alcatuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stareție, chilii si zidul incintei vechi; nu in ultimul rand, ansamblul castelului Peles (1873–1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelisor, castelul Foisor, vila Economat, uzina electrica (fosta moara a manastirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Sipot, vila Casa Veche, vila Casa Noua, vilele A, B si C, si parcul. Tot de interes național sunt si monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat in parcul central „Dimitrie Ghica”, precum si monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial (inceputul secolului al XX-lea) si Cavoul lui Take Ionescu (1922) aflat in incinta veche a manastirii Sinaia.

6 palate in Bucuresti

Bucurestiul sau “Micul Paris” este presarat cu palate sau case boieresti, cladiri de patrimoniu asupra carora s-a asternut timpul si, in multe cazuri, uitarea.

1. Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este o resedinta regala din Bucuresti, care serveste azi ca sediu al Presedintiei Romaniei.

In anul 1679 domnul Serban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o manastire. In 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotarat sa utilizeze Manastirea Cotroceni ca resedinta domneasca de vara. La inceputul domniei, Principele Carol I al Romaniei primeste ca resedinta de vara vechile case domnesti de la Cotroceni. Carol I hotaraste sa construiasca in incinta manastirii un palat, in folosinta mostenitorilor Coroanei, care sa-i serveasca drept resedinta oficiala in Bucuresti.

In august 1916, la Palatul Cotroceni a avut loc Consiliul de Coroana, prezidat de Regele Ferdinand, in care s-a stabilit intrarea Romaniei in primul Razboi Mondial de partea Antantei.

Palatul Cotroceni
Palatul Mogosoaia

2. Palatul Mogosoaia

Palatul Mogosoaia este o cladire istorica din localitatea Mogosoaia, judetul Ilfov, Romania, aflata la circa 15 km de centrul orasului Bucuresti. Complexul contine cladirea propriu-zisa, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucataria), casa de oaspeti, ghetaria si cavoul familiei Bibescu, precum si biserica „Sfantul Gheorghe” aflata langa zidurile curtii.

Palatul Mogosoaia a fost in posesia familiei Brancoveanu timp de aproximativ 119 de ani, trecand apoi in proprietatea familiei Bibescu.

3. Palatul Cretulescu

Palatul Cretulescu cunoscut si sub grafia Palatul Kretzulescu este o cladire istorica amplasata langa Parcul Cismigiu din Bucuresti, sector 1, situat in partea dinspre strada Stirbei Voda, la numarul 39.

Elena Kretulescu (1857-1930), descendenta a doua mari familii boieresti, fiica Mariei Filipescu si a vornicului Constantin Kretzulescu, nascuta in 1857 la Paris, a mostenit terenul si casele din Bucuresti ale tatalui sau, construite in 1718. La inceputul secolului al XX-lea, in 1902, ea l-a angajat pe ahitectul Petre Antonescu (1873-1965), sa realizeze planurile pentru construirea unei cladiri mai mari, in stilul Renasterii franceze cu influente baroce. Ridicarea palatului s-a desfasurat pe o perioada de doi ani.

Palatul Cretulescu
Palatul CEC

4. Palatul CEC

Palatul Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie (cunoscut indeobste ca Palatul CEC, dupa denumirea ulterioara a institutiei) este o cladire din Bucuresti, situata in Calea Victoriei, fata in fata cu Palatul Postelor, construit in aceeasi perioada.

Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusa in 8 iunie 1897, in prezenta Regelui Carol I al Romaniei si a Reginei Elisabeta.

Pana in 1875, in acel loc se aflasera manastirea si hanul "Sfantul Ioan cel Mare". Datand din secolul al XVI-lea, asezamintele au fost restaurate de Constantin Brancoveanu in anii 1702 - 1703 pentru ca apoi, degradandu-se, sa fie demolate in anul 1875. Actuala cladire a fost ridicata dupa demolarea primului sediu al Casei de Depuneri (ridicat la randul lui in locul manastirii).

Realizata dupa planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceza de la sfarsitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat in anul 1900.

5. Palatul Regal din Bucuresti

Palatul Regal este o cladire monumentala din Bucuresti, situata pe Calea Victoriei, in Piata Palatului (redenumita Piata Revolutiei dupa evenimentele din decembrie 1989).

Cladirea simbolizeaza centrul puterii monarhice in Romania si reprezinta principala resedinta regala din Bucuresti. Ea a fost folosita efectiv pentru gazduirea activitatilor oficiale ale Familiei Regale a Romaniei pana la 24 august 1944, data la care a fost bombardata si a ramas nelocuibila pana in momentul plecarii Regelui Mihai in exilul sau fortat.

Dupa abdicarea fortata a Regelui Mihai (produsa la 30 decembrie 1947), Palatul gazduieste Muzeul National de Arta al Romaniei.

Palatul regal Bucuresti
Palatul Parlamentului

6. Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului din Bucuresti, Romania cunoscut inainte de revolutie sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime, si 92 m sub pamant realizat in spiritul arhitecturii realist socialiste.

Are 9 nivele la suprafata si alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil ca suprafata din lume, si cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume. Cladirea Palatului Parlamentului se afla situata in partea centrala a Bucurestiului (sector 5), pe locul care astazi se cheama Dealul Arsenalului, incadrat de strada Izvor la vest si nord-vest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertatii la est si Calea 13 Septembrie la sud.

Muzeul Vatican

Originea Muzeelor Vaticane se leaga de papa Iulius al II-lea, care dupa alegerea sa ca papa in 1503 a expus diferite sculpturi antice in gradina numita "Belvedere", permitind artistilor sa le poata admira.

In 1734 papa Clement al XII-lea a fondat Muzeul Capitolin intr-un edificiu proiectat de Michelangelo); in 1756 si in 1767 au fost create in Vatican alte doua mici muzee: cel de arta sacra si cel de arta romana.

Pasii decisivi au fost facuti de papii Clement al XIV-lea si de Pius al VI-lea: Muzeul Pio-Clementino, realizat prin amplificarea Palatului apostolic din Vatican, din dispozitia acestor papi cu scopul de a gazdui sculpturile clasice.

Hoteluri din zona

Edificiul a fost realizat in stil neoclasic si mai apoi a servit de model pentru nenumarate alte muzee ale lumii.

In 1796, din cauza invaziei franceze, muzeul a pierdut mai multe opere valoroase, care insa au fost restituite dupa caderea lui Napoleon, in 1815.

O noua sectie a fost adaugata de papa Pius al VII-lea (Chiaramonti), care i-a si dat numele sau, pe care-l are si azi: (Muzeul Chiaramonti).

Ultimul muzeu adaugat complexului a fost in 1973; acesta este dedicat artei religioase moderne si conserva operele eminentilor artisti din secolul al X-lea: Novecento.

Muzeele Vaticane cuprind acum zece muzee diferite, dar vizitatorii au acces si la salile de expozitie ale Bibliotecii Vaticane si la alte sali decorate cu fresce din perioada Renasterii, printre care cele pictate de catre Raffaello si, bineinteles, Capela Sixtina.

Constanta - mai mult decat plaja

Constanta este un oras efervescent la malul marii, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Constanta isi primeste oaspetii cu bratele deschise, cu mult farmec si cu locuri surprinzatoare.

Constanta este unul dintre cele cele mai vechi orase atestate de pe teritoriul Romaniei. Prima atestare documentara dateaza din 657 i.Hr. cand pe locul actualei peninsule (si chiar sub apele de azi, in dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greaca numita Tomis. Localitatea a fost cucerita de romani in 71 i.Hr. si redenumita Constantiana dupa sora imparatului Constantin cel Mare. In cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumita atunci Marea Neagra) a fost dominata de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orasului. Ulterior, Constanta a suferit un declin sub conducerea otomana, devenind un simplu sat locuit de pescari greci si de crescatori tatari de cai si oi. Localitatea a redevenit oras dupa construirea caii ferate Cernavoda-Constanta si a portului, in 1865, pentru exportul granelor romanesti. Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), cand Dobrogea a devenit parte a Regatului Romaniei, Constanta, principal port al statului, a crescut continuu, detinand acest rol pana astazi.

Cazinoul din Constanta

Cazinoul din Constanta este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului, fiind construit in anul 1909 și inaugurat in luna august a anului 1910. Se afla pe faleza din Constanta, pe bulevardul Regina Elisabeta.Pe langa istoria oficiala a Cazinoului, exista si o legenda pe care putini o cunosc. Se spune ca imobilul ar fi fost construit de catre un navigator care a avut o fata. Tanara a murit la o varsta foarte frageda, pe cand avea 17 ani. indurerat, tatal sau a ridicat Cazinoul, pentru ca tinerii din oras sa aiba parte de momente de care fiica sa a fost privata. Se mai spune ca, daca privesti Cazinoul de sus, acesta ar avea forma unui dric, iar ferestrele ar sugera imaginea unor morminte. Mai mult, daca te uiti atent la usa de la intrare, vei vedea doua capete de berbec, ornament ce se putea gasi pe dricurile vechi. Legenda mai spune ca, pe timpul verii, cei ce pierdeau la jocurile de noroc se aruncau in valurile Marii Negre, aceasta fiind explicatia pentru furtunile iscate toamna si iarna in zona falezei. Sufletele nelinistite ale acestora agita si astazi marea, spumoasa si sarata, ce spala zidurile cazinoului, odata simbol, astazi, ruina orasului Constanta.

 cazinou 01

Casa cu lei

Casa cu lei, realizata in stilul Neorenasterii italiene si cu elemente neoclasice, a fost ridicata de armeanul din Constanta, Dicran Emirzian pentru familia sa. La un moment dat, Dicran Emirzian a decis sa inchirieze locuinta lui Lazar Munteanu, un magistrat pasionat de arta, care facea parte din celebra familie Kalinderu si care a fost prieten cu multi pictori romani importanti.

casa cu lei 03

Cladirea de la malul marii a fost construita dupa planurile arhitectului roman, Ion Berindei, intre anii 1895 si 1898, dovada fiind elementul unificator: prezenta necontenita a leilor. Numele cladirii provine de la existenta celor patru lei sculptati pe coloanele de sustinere ale imobilului.

Casa cu lei a devenit, dupa primul razboi mondial, pentru scurt timp sediu de banca (in anul 1921), iar in casa a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, pana in 1941, cand s-a mutat la Bucuresti. Imobilul a avut apoi mai multi chiriasi, iar in 1950 a fost nationalizat.

Moscheea Carol I

MOSCHEEA CAROL I, amplasata in Piata Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din tara si totodata unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice de pe meleagurile noastre.

Constructia a fost inceputa in anul 1910, din initiativa regelui Carol I, in semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din orasul Constanta. Lucrarile s-au incheiat in 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 in prezenta familiei regale si a reprezentatilor cultului musulman in Romania. Initial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumita Moscheea Mahmud al II-lea.

Totusi, in prezent, credinciosii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui".

moschee 02 moschee 03

Catedrala Ortodoxa “Sf. Petru si Pavel”

Este prima biserica romaneasca construita in orasul Constanta dupa alipirea Dobrogei la Romania. A fost proiectata de arh. Alexandru Orascu si arh. Carol Benisch, in stil bizantin, dupa modelul bisericii “Domnita Balasa” din Bucuresti.

biserica ortodoxa 01

biserica ortodoxa 03

Biserica Catolica “Sf. Anton de Padova”

A fost zidita intre anii 1935 si 1937 de arh. Romano de Simon din Bucuresti, in locul unde inainte era o capela datand din 1885.

Edificiul actual este o bazilica, construita dupa modelul celor din nordul Italiei, lucrata in caramida aparenta, specific secolului al XIII-lea. Interiorul bisericii este, de asemenea, din caramida aparenta, fapt care nu necesita si nici nu permite tencuirea bisericii.

biserica catolica 02

biserica catolica 03

La pas prin Brasovul istoric

Brasovul a fost infiintat de catre Cavalerii Teutoni in anul 1211. Conform Enciclopediei Britanice, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Brasov in documente in anul 1251

Prima fabrica (sau “moara”, popular) de hartie din Romania a fost infiintata la Brasov. Evenimentul a avut loc in anul 1546 la 13 ani dupa ce Johannes Honterus infiintase si o tipografie in oras. Totusi, prima fabrica de hartie de pe teritoriul actual al Romaniei a fost infiintata la Sibiu in 1534 insa, in acea vreme, Sibiul nu era un oras romanesc.

Dupa catastrofalul incendiu din 21 aprilie 1689, autoritatile au interzis constructiile din lemn. Aspectul actual al orasului se datoreaza, in mare parte, cel putin in vatra veche a Brasovului, acestei interdictii.

Intre 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960 s-a numit Orasul Stalin, dupa Iosif Vissarionovici Stalin, si a fost capitala regiunii cu acelasi nume.

                           Hoteluri din Brasov AICI!

Turnul Alb

De forma semi-circulara, cu rol de bastion extra muros, prevazut pe toate partile cu guri de tragere si turnare a smoalei, a fost incredintat de catre Consiliul Orasului spre intretinere si aparare cositorilor si aramarilor inca din anul 1678, ramanand doar in grija acestora din urma.

Turnul Alb
Turtnul Alb
Turtnul Alb

Zidurile crenelate aveau pe interior galerii de acces la gurile de tragere, precum si suprafete podite.

Dupa unele informatii, ar fi construit in 1494, conform altor surse, constructia ar data inca din anul 1460. Cu ocazia marelui incendiu din 1689, turnul arde, fiind refacut in 1723.

Aprovizionarea si accesul in interior erau asigurate de o scara mobila.

Turnul Negru

Este unul dintre cele 4 turnuri de observatie ale Cetatii Brasovului, fortificatie independenta, amplasata in afara zidurilor.

Inalt de 11 m, a fost construit in secolul al XV-lea, de forma patrata, de tip donjon, prevazut cu guri de tragere si cu varful ascutit.

La 23 iulie 1559, turnul a ars intr-un incendiu provocat de trasnet, culoarea fumurie capatata dandu-i si numele.

In iulie 1991, in urma unor ploi abundente, latura zidului dinspre cetate se prabuseste, Turnul Negru fiin restaurat in anul 1995, cand i-a fost montat acoperisul de sticla existent in prezent.

Turnul Negru
Turnul Negru
Turnul Negru

Aleea Dupa Ziduri

Aleea „Dupa ziduri” conduce de-a lungul celeilalte laturi fortificate a Cetatii Brasovului si spre Romuri, o zona care adaposteste cele doua turnuri.

Tot aici se pot privi vechile cladiri din spatele zidurilor, a caror forma lasa impresia unor mici cetati bine inchise. Se poate observa un spatiu intre zidul exterior si primele case, spatiu delimitat de alte ziduri si de niste turnuri mai mici. Aici erau candva amenajate tarcul Macelarilor si tarcul Curelarilor. in spatele tuturor zidurilor existau aceste spatii, ocupate de cate o breasla, loc in care isi desfasurau activitatea. in dreapta se vede incinta Bastionului Fierarilor, transformat la inceputul secolului XX in Arhivele Statului. in spatele turnului, se pot vedea doua gauri sapate in stanca, reprezentand vechile cai de acces catre cetate.

Aleea Dupa Ziduri
Aleea Dupa Ziduri

Poarta Ecaterinei

Poarta Ecaterinei a fost construita, pentru a facilita accesul scheienilor in Brasov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Tesatorilor si cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porti din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusa de inundatia din 24 august 1526, cat si in urma navalirilor turcesti. Aceasta se intindea de la actualul Corp S al Universitatii „Transilvania”, unde era moara portii, pana dincolo de actuala Poarta schei. Fiind situata la capatul strazii Caterinei - care la randul ei a preluat numele de la manastirea de calugarite ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina.

In 1559 a fost ridicat si turnul portii, care se vede si astazi. De forma patrata, pe trei nivele, constructia are in partea superioara patru turnulete ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dadea conducatorilor brasoveni dreptul de a aplica pedeapsa suprema.

Poarta Ecaterina

Bolta turnului e pictata in stilul Renasterii, iar arhitectura acestuia este unica in lume, facand din el o pretioasa bijuterie artistica. Documentele mentioneaza ca pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului fusesera aduse bombarde de la Praga. Turnul Portii - astazi mare parte in pamant - a suferit stricaciuni importante din cauza cutremurelor si incendiilor din 1689 si 1738. Nemairaspunzand cerintelor negustorimii romane din schei, poarta (cu exceptia turnului) a fost daramata in 1827, un an mai tarziu construindu-se actuala Poarta schei.

Strada Sforii

Strada Sforii a fost construita ca o scurtatura pentru interventia pompierilor, intre strazile Poarta Schei si Cerbului din cetatea Brasovului.

Mentionata pentru prima data in documente din secolul al XVII-lei, Strada Sforii este pe locul 3 intre cele mai inguste din Europa, avand lungimea de 80 m si latimea intre 1,11 m si 1,35 m.

Strada Sforii
Strada Sforii
Strada Sforii

Piata Sfatului

Piata Sfatului era, in Evul Mediu, locul in care in Brasov se organizau targuri atat pentru negustorii sasi si maghiari cat si pentru cei veniti din Romania. Se ajungea in piata prin strada Vamii (actuala Muresenilor), iar langa strada erau vamuite marfurile.

Casa Sfatului din centrul pietei, era locul unde fiecare negustor trebuia sa-si aseze marfa, iar functionarii orasului se asigurau ca aceste locuri sa fie respectate.

Piata Sfatului
Piata Sfatului
Piata Sfatului
Piata Sfatului

Dintre cladirile de pe piata putem aminti Casa Sfatului, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Casa Negustorilor, Casa Filstich-Plecker, Casa Muresenilor, Muzeul Civilizatiei Urbane Brasov. in apropierea pietei se afla Biserica Neagra.

In Piata Sfatului candva a existat Stalpul infamiei, unde au fost judecate vrajitoarele si se aplicau public pedepse corporale vinovatilor de diferite fapte.

Biserica Neagra

Biserica Neagra este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura gotica din Romania, datand din secolele XIV-XV. Avand o lungime de peste 89 de metri este considerata a fi cea mai mare biserica din Romania. Datorita marimii ei, cand a fost finalizata a primit titlul de “Cea mai mare biserica dintre Viena si Constantinopol”.

Biserica Neagra de astazi se inalta pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea, distrusa in marea invazie tatara din 1241.

Biserica Neagra

Constructia actuala a inceput in anul 1383, cand Brasovul se afla intr-o perioada de dezvoltare culturala si economica puternica, fiind cel mai insemnat oras comercial si industrial la granita Transilvaniei cu tara Romaneasca. Invazia turcilor din 1421 a intrerupt lucrarile de constructie a bisericii, orasul fiind nevoit sa se concentreze asupra fortificatiilor, dar au fost continuate mai tarziu dupa un plan mult simplificat. Din cauza unui cutremur de proportii in 1471, turnul sudic nu a fost construit pana la inaltimea intentionata. Anul 1477 poate fi considerat anul incheierii lucrarilor de constructie a bisericii, in 1499 se mentioneaza o orga noua, iar mai tarziu s-au mai efectuat lucrari la turn prin care i s-au adaugat un ceas si clopote in 1514. Biserica, initial romano-catolica a primit hramul Sfanta Maria.

In 1542 s-a celebrat prima slujba evanghelica-luterana in Biserica Neagra, iar in timpul aceleiasi miscari s-au indepartat si altarele secundare.

Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins si biserica parohiala, distrugand acoperisul si mobilierul din interior. De atunci, ruina innegrita de fum s-a numit Biserica Neagra.

Bucuresti - Micul Paris?

Legenda spune ca Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsitul secolului al XIV-lea.

Asezarea este atestata documentar la 21 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad Tepes, domn al Tarii Romanesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. In scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. In anii 1558–1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in forma sa initiala.

In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste. Din acel moment se si trece la modernizarea acesteia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaia (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. In 1704 ia fiinta, la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si reconstruit in 1888.

Cultura traditionala romaneasca continua sa aiba o influenta majora in arte, precum teatru, film si muzica. Bucurestiul are doua muzee etnografice de renume international: Muzeul taranului Roman si Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee in aer liber din tara.

Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, situat in Parcul Herastrau, acopera o suprafata de 14 ha si contine peste 380 de monumente de arhitectura traditionala din toate colturile tarii. Muzeul Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv cultural din Romania.

Muzeul Taranului Roman a fost declarat in 1996 Muzeul European al Anului. Patronat de Ministerul Culturii, muzeul conserva si expune numeroase colectii de obiecte si monumente ale culturii materiale si spirituale. Muzeul detine una dintre cele mai bogate colectii de obiecte taranesti din Romania, cu un patrimoniu evaluat la peste 90.000 de piese organizate in mai multe colectii: ceramica, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc.

Muzeul National de Istorie a Romaniei este un alt muzeu important din Bucuresti, care contine o colectie de artefacte care detaliaza istoria si cultura romaneasca din preistorie si pana in epoca moderna.

https://ro.wikipedia.org